Investigatii inainte si in timpul sarcinii

Inapoi

Inainte de a ramane insarcinata

Investigarea statusului anticorpilor

Absenta unor informatii exacte cu privire la statusul imun, impune testarea anticorpilor in vederea unei eventuale vaccinari :

- rujeola

- oreion

- rubeola

- varicela

- hepatita B

 

Testari ale anticorpilor pentru infectii ce nu au vaccin disponibil, dar care sunt importante in sarcina:

- infectia cu Cytomegalovirus

- infectia cu Parvovirus B 19 (eritem infectios)

- infectia cu Toxoplasma gondii

 

Determinarea statusului anticorpilor trebuie realizata, optim, inainte de sarcina sau in primele saptamani ale acesteia. Daca anticorpii sunt prezenti, inseamna ca mama este protejata de infectiile primare survenite pe parcursul sarcinii. Daca gravida este seronegativa, se recomanda masuri profilactice si supravegherea sarcinii prin urmarirea in dinamica a anticorpilor.

Care este utilitatea vaccinarilor inainte de a ramane insarcinata?

Vaccinarea poate oferi gravidei protectie impotriva infectiei. Contractarea rubeolei sau varicelei in timpul sarcinii creste riscul de aparitie a anomaliilor fetale.

  • Mai mult, anticorpii materni transmisi fatului transplacentar ofera protectie in primele luni de viata (imunitate pasiva). 

Profilaxia deficitului de acid folic si iod

Femeile ce doresc sa ramana insarcinate (de exemplu: dupa intreruperea metodei de contraceptie) ar trebui sa-si suplimenteze aportul de acid folic si probabil si pe cel de iod.

Investigatii si/sau masuri profilactice INAINTE de sarcina

Daca sarcina este planificata

Verificarea statusului anticorpilor:

  1. anti- virus rujeolic
  2. anti- virus rubeolic
  3. anti-virus urlian
  4. anti- virus varicelo-zosterian
  5. anti- virus hepatitic B
  6. anti-Cytomegalovirus
  7. anti-Parvovirus B19
  8. anti-Toxoplasma gondii

Investigatii si/sau masuri profilactice IN TIMPUL sarcinii

 

Timp

Investigatii prenatale necesare

Investigatii prenatale posibile

Cat de devreme posibil in timpul sarcinii

(primul examen ginecologic)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Examinare generala:

bioclinicaginecologica

bioclinicacontrolul greutatii

bioclinicamasurarea tensiunii arteriale

Urina- jetul mijlociu

bioclinicaproteine, glucoza, sediment urinar

Sange venos:

bioclinica hemoleucograma

bioclinica grupa sanguina, factorul Rh

bioclinica eventual primul screening pentru anticorpii antiRh

bioclinica testare pentru:

  • bioclinicarubeola

  • bioclinicasifilis

  • bioclinicainfectia cu HIV

  • bioclinicahepatita B

Urina de dimineata:

bioclinica Chlamydia trachomatis

Sange venos:

bioclinicaanti- Cytomegalovirus

bioclinicaanti- Parvovirus B19

bioclinicaanti- Toxoplasma gondii

bioclinicaanti- virus varicelo-zosterian

 

Profilaxia deficitului de acid folic

inceputa cel mai devreme posibil (continuata pana in a- 12 saptamana de sarcina)

 

Profilaxia deficitului de iod

 

Determinarea TSH si FT4

 

 

La fiecare 4 saptamani pana la a 32-a saptamana de sarcina, iar de atunci la fiecare 2 saptamani pana la nastere

Examinare generala

bioclinicacontrolul greutatii

bioclinicamasurarea tensiunii arteriale

bioclinicaexaminarea pozitiei uterului si a fatului, masurarea batailor inimii fatului

Urina -jetul mijlociu

bioclinicaproteine, glucoza, sediment urinar

Sange venos:

(in saptamana 24 de sarcina)

bioclinicahemoleucograma

 

Saptamanile 9-12 de sarcina

Saptamanile 12-14 de sarcina

Primul screening ecografic

Optional combinat cu screening pentru trisomia 21 (screening –ul primului trimestru de sarcina)

Saptamanile 16-20 de sarcina

 

Screening pentru spina bifida

Saptamanile 19-22 de sarcina

Al doilea screening ecografic

 

Saptamanile 20-24 de sarcina

Evaluarea riscului de preeclampsie

Examen Doppler pentru a depista la timp o eventuala afectiune

Saptamanile 24-27 de sarcina

Sange venos: al doilea screening pentru anticorpii antiRh (la femeile cu “Rh negativ” )

Testul de toleranta la glucoza orala (TTGO)

Din a 32 saptamana de sarcina

Sange venos: hepatita B-Antigen HBs

 

Saptamanile 35-37 de sarcina

 

Secretie cervicala, vaginala si rectala: streptococci de grup B

 

Informatii generale despre cum poate contribui mama in timpul sarcinii la dezvoltarea armonioasa a fatului

Fatul preia multe din substantele prezente in circulatia sangvina a mamei. Din acest motiv, o dieta echilibrata si un stil de viata sanatos sunt importante:

 

  • Consumati multe lichide, dar nu alcool! Alcoolul este nociv pentru fat, chiar si in cantitati mici.

  • Nu fumati si evitati fumatul pasiv!

  • Nu luati niciun medicament fara avizul si consultarea medicului!

  • Evitati sa consumati in timpul sarcinii anumite alimente pentru a va proteja de infectii cum sunt toxoplasmoza si listerioza, care se pot transmite prin alimente. Aceste alimente includ carne macinata nepreparata, friptura in sange, carpaccio, fripturi preparate insuficient, mici, carnati afumati facuti din carne de vita sau porc, sunca proaspata, carne de porc afumata sau pastrata in saramura, peste crud (de exemplu sushi, peste afumat sau in saramura). Pestele este recomandat de doua ori pe saptamana insa, acesta trebuie bine gatit. Femeile insarcinate de asemenea trebuie sa evite consumul de lapte de capra, vaca, oaie nepasteurizat.

  • Asigurati-va ca dieta dumneavoastra este bogata in vitamine si microelemente, in mod special in acid folic, iod, calciu si fier. Femeile insarcinate au nevoi energetice usor crescute si mult mai important,o nevoie crescuta de vitamine si microelemente. O dieta echilibrata acopera in mare masura aceste nevoi insa nu este suficienta pentru a preveni deficienta de acid folic si iod. Aceasta deficienta poate provoca tulburari de crestere si dezvoltare ale fatului.

Se recomanda efectuarea urmatoarelor investigatii:

La inceputul si dupa a 32-a saptamana de sarcina se recolteaza sange venos pentru o serie de analize. Pentru detectia Chlamydiei trachomatis se recolteaza secretie cervicala sau urina, in primele saptamani de sarcina.

 

Urmatoarele investigatii de laborator sunt indicate:

Grupa de sange si factorul Rh

Dupa ce sarcina este confirmata, se recomanda determinarea grupei sanguine, factorului Rh si screeningul antricorpilor anti-eritrocitari (anticorpi de grupa sanguina si antiRh). Cu ajutorul acestor teste se poate determina cu certitudine daca exista o incompatibilitate intre mama si fat.

Infectii cu relevanta in sarcina

O serie de infectii au o importanta deosebita in timpul sarcinii deoarece pot duce la pierderea sarcinii si de asemenea la aparitia unor malformatii fetale.Este recomandata efectuarea investigatiilor de laborator pentru a exclude o eventuala infectie cu:

 

 bioclinica Treponema pallidum

 bioclinica virusul rubeolic

 bioclinica virusul hepatitei B

 bioclinica virusul HIV

 bioclinica Chlamydia trachomatis

 

Cu exceptia virusului rubeolic care se transmite aerogen, prin picaturi infectante, ceilalti agenti etiologici sunt transmisi prin contact sexual. Prin vaccinare se poate realiza protejarea individului impotriva rubeolei si a hepatitei B.

 

Scopul acestor investigatii prenatale este de a descoperi daca:

  •  bioclinica sunt prezenti sau nu “anticorpi protectori”; daca acestia nu sunt prezenti exista risc de infectie in timpul sarcinii

  •  bioclinica gravida este in faza acuta a bolii si masurile adecvate care se impun pentru protejarea fatului.

Sifilis (infectia cu Treponema pallidum)

Serologia pentru sifilis (VDRL, TPHA), la inceputul sarcinii, este utila pentru a stabili o posibila infectie cu Treponema pallidum. In cazul unui diagnostic pozitiv se va incepe tratamentul adecvat stadiului bolii, pentru a proteja fatul.

Sifilisul prezinta trei stadii de evolutie (sifilisul primar, secundar si tertiar). Infectia se transmite prin contact sexual sau de la femeia insarcinata la fat, prin placenta. Infectia fatului apare in mod frecvent in a patra luna de sarcina. Riscul de infectiei a fatului este cu atat mai mic cu cat intervalul de timp de la infectia primara a mamei este mai mare. Fara un tratamentul adecvat al femeii insarcinate, exista risc crescut de avort, nastere prematura, suferinta fetala, precum si o rata crescuta de mortalitate in randul nou-nascutilor infectati.  Sifilisul congenital se manifesta precoce sau tardiv si este insotit de leziuni severe. Tratamentul administrat precoce femeii gravide poate preveni aparitia acestor complicatii.

Rubeola (infectia cu virusul rubeolic)

Rubeola este cunoscuta ca fiind o boala inofensiva a copilariei, frecvent asimptomatica. Infectia cu virusul rubeolic in primele saptamani de sarcina provoaca leziuni grave, afectand inima, ochiul (cataracta), cat si alte organe. Tabloul simptomatic complet al leziunilor produse de acest virus apare in sindrom congenital rubeolic (CRS), si este intalnit in cazul in care infectia a survenit in primele 11 saptamani de sarcina. Ulterior, in saptamanile 11- 17 , infectia cu virusul rubeolic poate duce la simptome izolate de CRS, in special probleme legate de auz. Astfel, riscul de afectare fetala scade de la 20% la 8% in acest interval. Daca mama contacteaza virusul dupa saptamanile 17/18 de sarcina, fatul poate fi infectat, dar nu sufera leziuni.

 

Femeile insarcinate fara anticorpi protectori sunt expuse riscului de a contacta infectia primara cu virus rubeolic. Acestora li se recomanda vaccinarea imediat dupa nastere.

Infectia cu virusul Hepatiei B

Virusul hepatitei B se transmite de la mama la fat in timpul nasterii. Acesta este motivul pentru care determinarea este solicitata de catre medic la sfarsitul perioadei de sarcina. Copiii nascuti din mame infectate cu virusul B, trebuie sa primeasca o doza de anticorpi impotriva virusului, imediat dupa nastere, scazand astfel riscul transmiterii virusului de la mama la nou-nascut. De asemenea, copilul va fi vaccinat impotriva hepatitei B in primele 12 ore de la nastere, urmand sa fie revaccinat la vizitele medicale ulterioare.

Infectia cu HIV (Virusul Imunodeficientei Umane)

Testarea infectiei HIV se recomanda fiecarei femei gravide in primele saptamani de sarcina. Rezultatul va fi trecut in fisa medicala a pacientei.

Cunoasterea statusului infectiei cu HIV la femeia insarcinata are o importanta deosebita deoarece riscul de transmitere de la mama la fat poate fi redus semnificativ prin urmatoarele masuri:

  •  bioclinica tratamentul mamei infectate inainte de nastere

  •  bioclinica nasterea prin operatie cezariana

  •  bioclinica tratamentul nou-nascutului

  •  bioclinica nealaptarea la san

Infectia cu Chlamydia trachomatis

Determinarea anticorpilor are valoare scazuta pentru diagnosticul infectiei cu Chlamydia trachomatis. De aceea, in primele saptamani de sarcina, se indica testarea secretiilor cervicale sau probelor de urina (urina de dimineata), pentru identificarea microorganismului, prin metode moleculare (detectare ADN-ului). Chlamydia trachomatis este transmisa prin contact sexual si poate duce la boli ale tractului uro-genital. Deoarece infectia este de cele mai multe ori asimptomatica poate fi diagnosticata numai prin teste de laborator. Infectia in timpul sarcinii creste riscul de nastere prematura, de ruptura prematura a membranelor amniotice, de conjunctivita sau pneumonie a nou-nascutului si de endometrita post-partum a mamei.

 

Daca testarea ADN Chlamydia trachomatis este pozitiva, tratamentul cu antibiotice trebuie initiat cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de saptamana a 14 de sarcina. Partenerul trebuie tratat si el pentru prevenirea reinfectiei femeii.

Testarea pentru Chlamydia trachomatis este recomandata si inainte de intreruperea de sarcina, pentru a trata o posibila infectie si a preveni astfel inflamarea membranei uterine.

 

Infectia trompelor uterine cu Chlamydia trachomatis poate fi asimptomatica timp indelungat si poate duce la complicatii severe cum sunt boala inflamatorie pelvina, infertilitate, sarcini ectopice si durere pelvina cronica. Infectia apare mai frecvent la femeile active sexual, sub 25 de ani.

Alte infectii relevante in sarcina

Exista si alte infectii care, aparute la gravida, se pot solda cu complicatii ale fatului. Acestea sunt:

  •  bioclinica infectia cu Cytomegalovirus

  •  bioclinica infectia cu Parvovirus B19

  •  bioclinica infectia cu virusul varicelo-zosterian

  •  bioclinica infectia cu Toxoplasma gondii

 

Determinarea anticorpilor serici specifici fiecarei boli ar trebui realizata inainte sau in primele saptamani de sarcina.

 

Daca anticorpii sunt absenti, urmatoarele masuri sunt disponibile:

 

- Vaccinarea impotriva varicelei inainte de sarcina. Celelalte infectii nu pot fi prevenite prin vaccinare.

- Informarea asupra prevenirii infectiei cu Cytomegalovirus si Toxoplasma gondii prin masuri de igiena.

- Determinarea statusului imun in timpul sarcinii pentru detectia infectiei acute.

 

O caracteristica comuna acestor boli (cu exceptia varicelei) este prezenta simptomelor nespecifice, fapt ce ingreuneaza diagnosticul clinic si face absolut necesara investigarea de laborator pentru certificarea infectiei. Chiar daca aceste infectii pot trece neobservate, exista riscul de producere a unor boli grave la fat.

Infectia cu Cytomegalovirus (CMV)

Inainte sau in primele saptamani de sarcina se recomanda determinarea anticorpiilor de tip IgG si IgM.

 

Masuri posibile daca anticorpii sunt absenti:

  • - Masuri de igiena, in special la contactul cu copii mai mici de 3 ani.

  • - Controlul anticorpilor in al 2-lea si posibil al 3-lea trimestru de sarcina.

 

Infectia cu Cytomegalovirus este la ora actuala cea mai importanta infectie aparuta la femeia gravida, datorita potentialului crescut de a produce leziuni fatului. Cu toate acestea, gradul de constientizare in randul populatiei este scazut. Anual, sunt infectate intre 10 si 1000 de femei insarcinate seronegative.

 

Care sunt consecintele infectiei in timpul sarcinii?

 

Infectia cu CMV nu provoaca o boala severa mamei si in mai mult de 80% din cazuri nu prezinta simptome evidente. Cu toate acestea, in infectiile primare aparute in primele saptamani de sarcina, virusul este transmis fatului in aproximativ 30% din cazuri, si aproximativ 10% dintre fetii infectati intrauterin prezinta leziuni cu grade diferite de severitate. Daca infectia primara apare mai tarziu in evolutia sarcinii, riscul de a transmite infectia fatului este mai mare (pana la 70% in apropierea nasterii), dar scade considerabil riscul dezvoltarii leziunilor la acestia. Manifestari ale bolii congenitale a incluziunilor citomegalice includ simptome sistemice cum ar fi greutate scazuta la nastere, purpura, icter, hepatomegalie, splenomegalie, leziuni pulmonare. Aproximativ 4% din acesti copii mor in primele 6 saptamani de viata. Simptomele grave si de obicei persistente din partea sistemului nervos central sunt: microcefalie, calcificari cerebrale insotite de convulsii si paralizie, retard mintal si de crestere, surditate unilaterala sau bilaterala, afectarea retinei si atrofia nervului optic.

Trebuie mentionat ca aproximativ 90% dintre nou-nascuti, infectati intrauterin, nu prezinta simptome la nastere astfel incat infectia congenitala cu CMV nu este depistata. La aproximativ 10-15% dintre acesti copii apar manifestari tardive, dupa luni sau chiar ani, constand in special in pierderea auzului si retard mintal.

 

CMV, la fel ca si virusul Herpes simplex (agentul etiologic al herpesului labial si genital), dupa infectia primara poate persista toata viata in anumite celule ale corpului si poate deveni activ mai tarziu. Din acest motiv exista asa-numite infectii recurente cu CMV in timpul sarcinii. Acestea se datoreaza fie reactivarii virusului deja existent in corp, fie infectiei cu un alt genotip CMV. Se presupune ca infectiile recurente reprezinta un risc scazut de afectare a fatului.

 

Cum este dobandita infectia?

 

Spre deosebire de rujeola, rubeola sau varicela, virusul CMV nu este transmis aerogen, ci prin intermediul fluidelor corpului, care vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin mucoasa nazala sau bucala. Infectia este transmisa prin produse ce contin virusul, cum sunt: saliva, secretii genitale, urina, lacrimi, lapte matern. Virusul are ca poarta de intrare mucoasele cavitatii bucale, nasului, ochilor si regiunii genitale. Adolescentii se infecteaza cel mai probabil prin contact sexual, in timp ce femeile la varsta fertila (28-35 ani) contacteaza boala de la proprii copii, aparent sanatosi sau de la alti copii. La copii infectia poate aparea post-partum, prin alaptarea la san sau prin contact direct cu alti copii sanatosi dar purtatori de virus (de exemplu in crese sau gradinite). Infectia dobandita postnatal nu are nicio repercusiune asupra sanatatii copiilor. Majoritatea celor cu infectie congenitala cu CMV, sunt asimptomatici, atat la nastere cat si mai tarziu, insa pot raspandi virusul pentru o perioada nedeterminata de timp. De aceea copiii sub 3 ani reprezinta surse posibile de infectie. Persoanele angajate in crese, gradinite, internate, prezinta un risc crescut de infectie in comparatie cu restul populatiei.

 

Cum poate fi prevenita infectia?

 

Din pacate, nu exista niciun vaccin impotriva CMV. In cazul unei femei insarcinate care nu isi cunoaste statusul anticorpilor anti CMV, se poate reduce riscul de dobandire a infectiei prin aplicarea unor masuri simple de igiena. Este cunoscut faptul ca virusul se regaseste pe obiecte si poate supravietui pana la 48 de ore, dar poate fi rapid inactivat cu sapun si detergenti.


Masuri preventive, simple, de igiena pentru femeile insarcinate:

  •  

  •  bioclinica spalati-va bine pe maini dupa fiecare contact cu secretii ale corpului potential infectate (de exemplu dupa schimbarea scutecelor, hranirea, stergerea lacrimilor sau suflarea nasului copiiilor, stergerea salivei la copii, atingerea jucariilor contaminate cu saliva etc).

  •  bioclinica nu sarutati copiii pe gura

  •  bioclinica nu mancati resturile alimentare de la copii si nu impartiti mancarea, bautura sau vesela, tacamurile, periile de dinti, hainele sau prosoapele cu copiii.

Varicela (infectia cu virusul Varicelo-zosterian, VZV)

Inainte sau in primele saptamani de sarcina se recomanda determinarea anticorpilor de tip IgG si IgM.

 

Posibile masuri daca anticorpii IgG sunt absenti:

 

  • - Inainte de sarcina: vaccinarea impotriva varicelei si controlul eficientei acesteia

  • - In timpul sarcinii evitati contactul cu persoanele care au varicela

 

Consecintele infectarii in timpul sarcinii

 

Varicela este produsa de virusul varicelo-zosterian (VZV). O complicatie rara survenita in timpul sarcinii este pneumonia, ce poate fi fatala. La fat poate sa apara sindromul varicelei congenitale (SVC) daca mama contacteaza virusul intre saptamanile 1 si 21 de sarcina (in cazuri rare dupa saptamana 28). Riscul ca aceasta complicatie sa apara este mai degraba scazut (aproximativ 1,4%), dar afectarea fatului este foarte severa. SVC se poate asocia cu membre subdezvoltate, cicatrici tegumentare, leziuni cerebrale si ale ochilor. Al doilea moment de risc al fatului este infectia aparuta in perioada premergatoare nasterii. Nou-nascutul poate dezvolta varicela neonatala.

Zona zoster prezenta la mama, cauzata de reactivarea VZV ramas latent in celule ale corpului dupa varicela, nu prezinta niciun risc pentru fat.

 

Cum este dobandita infectia cu VZV?

 

Transmiterea este aerogena, virusul cantonandu-se la nivelul mucoasei tractului respirator, la persoanele neimunizate. Picaturile infectante sunt eliminate de la nivelul nasofaringelui prin stranut sau tuse, de catre persoanele infectate, cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei caracteristice, sau de la nivelul veziculelor cu lichid. Bolnavul este contagios in primele 1-2 zile inainte si pana la 5 zile dupa instalarea eruptiei (pana cand apar crustele).

 

Cum poate fi prevenita infectia?

 

Femeile insarcinate fara anticorpi impotriva VZV ar trebui sa evite contactul cu persoanele infectate. Acest lucru poate fi dificil daca un membru al familiei a contactat deja boala.

Eritem infectios (infectia cu parvovirus B19, boala obrajilor palmuiti)

Inainte sau in primele saptamani de sarcina se recomanda determinarea anticorpilor de tip IgG si IgM.

 

Masuri posibile daca anticorpii sunt absenti:

- In sarcina: evitati contactul cu persoane ce au eritem infectios (dificil, deoarece persoanele adulte infectate adesea nu au simptome)

- In caz de contact: control al anticorpilor

 

Care sunt consecintele infectiei in sarcina?

 

Eritemul infectios este cauzat de un virus foarte mic (parvovirus B19). Este important de stiut ca eritemul infectios la adulti apare frecvent fara eruptie la nivelul pielii, caracteristica in copilarie.

Femeile insarcinate prezinta deseori numai dureri articulare. Infectia acuta poate fi diagnosticata doar prin detectia anticorpilor IgG si IgM si prin detectia ADN-ului viral (prin metode de biologie moleculara).

Parvovirus B19 in sarcina poate fi transmis fatului in aproximativ 33% din cazuri. Infectia fatului poate determina anemie severa, consecinta fiind in aproximativ 6-8% din cazuri, pierderea sarcinii si in aproximativ 3-4%, hidrops fetal. Aceste complicatii apar in principal dupa infectarea mamei cu parvovirus B19 in saptamanile 9-20 de sarcina. Simptomele pot sa dispara spontan, fara adoptarea unor masuri terapeutice. In cazurile severe de hidrops fetal transfuzia rapida de masa eritrocitara poate preveni moartea fatului.

 

Cum este dobandita infectia? Cum poate fi prevenita?

 

Infectiozitatea este mai mare inainte de aparitia eruptiei faciale sau a altor simptome, care de obicei sunt absente la adulti. Din acest motiv, este in general imposibil ca gravida sa se protejeze de contactul cu o persoana infectata.

Toxoplasmoza (infectia cu Toxoplasma gondii)

Inainte sau in primele saptamani de sarcina se recomanda determinarea anticorpilor de tip IgG si IgM.

 

Masuri posibile daca anticorpii sunt absenti:

In sarcina:

 bioclinica evitati anumite alimente: carne macinata nepreparata, friptura in sange, carpaccio, fripturi preparate insuficient, mici, carnati afumati facuti din carne de vita sau porc, sunca proaspata, carne de porc afumata sau pastrata in saramura, lapte de capra, vaca, oaie nepasteurizat); aplicati masurile de igiena (evitati contactul cu excremente de pisica).

 bioclinica determinari ale anticorpilor in cel de-al 2 si al 3-lea trimestru de sarcina.

 

Care sunt consecintele infectiei in timpul sarcinii?

 

Infectia primara cu Toxoplasma gondii se asociaza rar cu simptome la femeile insarcinate sanatoase. Cu toate acestea, pentru fat, infectia primara in jurul perioadei de conceptie sau in timpul sarcinii are consecinte mai mult sau mai putin severe.

Aceste consecinte includ complicatii neurologice, cum ar fi: hidrocefalia, microcefalia, retard  mintal si corioretinita. Riscul transmiterii infectiei de la mama la fat este mai mic in prima perioada a sarcinii, fata de al 2-lea sau al 3-lea trimestru. Riscul de aparitie a sechelelor este mai mare daca mama este infectata in primele saptamani de sarcina. Diagnosticarea timpurie si tratamentul toxoplasmozei in sarcina reduc efectele negative asupra fatului.

 

Cum este dobandita infectia?

 

Infectia apare mai frecvent prin consumarea carnii insuficient preparate termic, dar si prin contactul cu excremente de pisica (de exemplu prin curatarea locului unde dorm, sau contactul cu solul contaminat in timpul gradinaritului). Alte surse de contaminare il reprezinta consumul de lapte crud, salata nespalata, vegetale si fructe cazute pe sol si contaminate cu Toxoplasma gondii.

 

Cum poate fi prevenita infectia?

 

In timpul sarcinii carnea si produsele din carne trebuie consumate in urma unui proces de pregatire mai

elaborat; salata, fructele si vegetalele trebuie spalate foarte bine . Masurile de igiena trebuie atent puse in practica in cazul contactului cu pisicile (spalarea mainilor); lucrurile pe care dorm ar trebui spalate foarte bine cu apa calda, de catre o alta persoana. Cand se practica activitati de gradinarit folosirea manusilor previne contactul cu solul contaminat.

 

Infectia cu streptococul de grup B (Streptococcus agalactiae)

 

La sfarsitul sarcinii (saptamanile 35-37) este indicata efectuarea screening-ului in randul gravidelor, pentru depistarea eventualelor infectii cu S. agalactiae.

Se preleveaza secretii cervicale, vaginale si rectale. Rezervorul natural al acestor bacterii este rectul, iar colonizarea tractului genital este de obicei asimptomatica sau  manifestata sub forma unei vaginite. Fatul se infecteaza la nastere, nou-nascutul prezentand doua tipuri de infectii: timpurii si tardive. Infectiile timpurii apar incepand de la cateva ore de la nastere pana la 7 zile, iar manifestarile sunt cele ale unei septicemii care se poate asocia cu meningita si pneumonia. Infectiile tardive apar dupa 7 zile, pana la 3 luni de la nastere, mai frecvent sub forma de meningita.


Metabolism

Profilaxia deficitului de acid folic si iod

Profilaxia deficitului de acid folic si iod este o masura profilactica eficienta si la indemana oricui.

Pe langa alte minerale si vitamine, acidul folic (vitamina B9), iodul, fierul si calciul sunt foarte importante atat pentru femeia insarcinata, cat si pentru fat. Pentru a preveni deficienta de acid folic se recomanda femeilor care sunt insarcinate sau celor care doresc sa ramana gravide cresterea aportului de acid folic cu aproximativ 400-800 μg/ zi, cel putin cu 4 saptamani inainte de sarcina si timp de 3 luni dupa conceptie. Aceste recomandari au la baza date recente, care demonstreaza ca profilaxia deficitului de acid folic la mama poate scadea considerabil aparitia defectelor de tub neural la fat.

 

Pentru femeile insarcinate si pentru cele care alapteaza necesarul de iod este intre 100-200 μg/ zi . Deficitului de iod poate perturba functia tiroidiana fetala.

Controlul functiei tiroidiene

Glanda tiroida are un rol esential in evolutia normala a sarcinii. De aceea, monitorizarea functiei acesteia, prin determinarea TSH si FT4, este indicata atat inainte de conceptie, cat si in primele saptamani de sarcina. Dezechilibrele hormonale tiroidiene pot avea efecte negative asupra dezvoltarii mentale a fatului.

Diabetul in timpul sarcinii

Testul de toleranta la glucoza orala (TTGO) se recomanda tuturor femeilor gravide, intre saptamanile 24 si 28 de sarcina. Daca sunt prezenti factori de risc ai acestei boli (supraponderabilitate, antecedente familiale de diabet zaharat), testul ar trebui realizat in primul trimestru de sarcina urmat de doua controale ulterioare, in saptamanile 24-28 si saptamanile 32-34 de sarcina.

 

In timpul sarcinii femeile pot de asemenea sa dezvolte o forma de diabet cunoscuta ca diabet gestational. Diabetul gestational este intalnit la aproximativ 2 – 12% dintre gravide si dispare de obicei dupa nastere.

 

Risc pentru mama si fat: mamele cu diabet gestational prezinta foarte rar simptome (eventual senzatia persistenta de sete si mictiuni frecvente), insa au un risc crescut de infectii ale tractului urinar, de inflamatii vaginale si de hipertensiune arteriala. Trecut neobservat diabetul gestational poate avea repercursiuni serioase asupra fatului.

 

Concentratia crescuta de glucoza in sangele matern determina o secretie crescuta de insulina in organismul fatului. Consecinta este o crestere anormala in greutate a fatului. De asemenea, creste cantitatea de lichid amniotic, existand riscul unei nasteri premature. Cresterea in greutate a fatului adesea este insotita de complicatii in timpul nasterii.

 

Diagnostic

Testarea glicemiei “a jeun”, de obicei nu detecteaza cu acuratete diabetul gestational. O metoda de incredere este testarea TTGO.

Dupa nastere, controlul glicemiei ar trebui realizat atat la mama cat si la nou-nascut.

Screening pentru trisomia 21 si alte aberatii cromozomiale

Sindromul Down (trisomia 21) este cauzat de prezenta unui cromozom 21 suplimentar. Cei afectati prezinta, de obicei, retard mental moderat, modificari faciale caracteristice si o varietate de alte probleme medicale.

 

Sindromul Edward (trisomia 18) este cauzat de prezenta unui cromozom 18 suplimentar. Majoritatea nou-nascutilor cu trisomie 18 mor la nastere dar, aproximativ 5% supravietuiesc pana la 1 an.

 

Atat sindromul Down (1 caz la 500 de nasteri, in absenta screening-ului) cat si trisomia 18 (1 caz la 7000 de nasteri, in absenta screening-ului) apar fara vreo legatura cu rasa sau localizarea geografica. Riscul de aparitie creste odata cu varsta materna dar, aproximativ 50% dintre mamele ale caror copii sunt afectati au varsta mai mica de 35 de ani. La aproximativ 50% din familiile care au un copil cu sindrom Down sau cu trisomie 21 nu s-au identificat in istoricul familial asemenea boli ori alti factori de risc.

Screening-ul efectuat prin masurarea anumitor substante biochimice din serul (sangele) mamei, desi nu este un test de diagnostic, ajuta la identificarea acelor cazuri care prezinta un risc crescut de a avea un fat afectat de una din aceste tulburari.

 

Testele oferite sunt:

 

  • Evaluarea riscului in trimestrul I de sarcina (saptamanile 10 – 13 de sarcina) prin masurarea PAPP-A, free Beta-HCG cu sau fara translucenta nucala – asa-numitul dublu test*. Rata de detectie a sindromului Down este de 85% (pentru un prag de 5% rezultate fals pozitive si utilizarea translucentei nucale).

  • Evaluarea riscului in trimestrul II de sarcina (saptamanile 14 – 18 de sarcina) prin masurarea AFP, Estriol liber si HCG – asa-numitul triplu test*. Rata de detectie a sindromului Down este de 78% (pentru un prag de 5% rezultate fals pozitive)

  • Evaluarea riscului in trimestrul II de sarcina (saptamanile 14 – 18 de sarcina) prin masurarea AFP, Estriol liber, HCG si Inhibina A – asa-numitul cvadruplu test*. Rata de detectie a sindromului Down este de 83% (pentru un prag de 5% rezultate fals pozitive)

 

Programul in care se integreaza datele care au impact asupra stabilirii riscului de sindrom Down si trisomie 18 (varsta mamei, greutatea, parametrii biochimici, masuratorile ecografice etc.) – αlphaTM – monitorizeaza si semnaleaza un eventual risc crescut de:

  •  bioclinica Defect de tub neural (doar in trimestrul al II-lea, cea mai mare rata de detectie intre saptamanile 16 – 18 de sarcina)

  •  bioclinica Pre-eclampsie (doar in trimestrul al II-lea)

  •  bioclinica Smith-Lemli-Opitz Syndrome -SLOS (doar in trimestrul al II-lea)

 

Bibliografie: Prof. Gisela Enders& Partners, Investigations Before and During Pregnancy, Laboratory Enders & Partners Stuttgart, Limbach Laboratory Heidelberg, 2010

 

* Evaluarea riscului in cadrul laboratoarelor BIOCLINCA se realizeaza prin raportarea parametrilor biochimici la o baza de date relevanta pentru populatia autohtona.

 

Investigatii inainte si in timpul sarcinii